- a ţine o cuvântare
- to deliver / to make a speech.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
ţine — ŢÍNE, ţin, vb. III. I. tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în braţe etc.) şi a nu lăsa să scape. ♢ expr. A i ţine (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naş cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieţii cu o lumânare… … Dicționar Român
cuvânt — CUVẤNT, cuvinte, s.n. 1. Unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) şi a unui complex sonor; vorbă. ♢ Cuvânt simplu = cuvânt care conţine un singur morfem radical. Cuvânt primitiv = cuvânt … Dicționar Român
pronunţa — PRONUNŢÁ, pronunţ, vb. I. 1. tranz. A emite, a rosti sunete, silabe, cuvinte, propoziţii, fraze; a articula. ♦ A ţine un discurs, o cuvântare etc. 2. tranz. A da o hotărâre, o sentinţă judecătorească; a declara ceva în virtutea autorităţii cu… … Dicționar Român
vorbă — VÓRBĂ, vorbe, s.f. 1. Cuvânt. 2. Şir de cuvinte care exprimă o cugetare; gând, idee exprimată prin cuvinte; spusă, zisă. ♢ expr. Auzi vorbă! = ce spui! se poate? e posibil? Ce vorbă! = în adevăr, fără îndoială. A avea o vorbă cu cineva = a avea… … Dicționar Român
rosti — ROSTÍ, rostésc, vb. IV. 1. tranz. A articula, a pronunţa sunete, cuvinte cu ajutorul organelor vorbirii. 2. tranz. (Adesea fig.) A spune, a vorbi, a povesti; a expune. 3. refl. (Rar) A se pronunţa, a şi spune părerea autorizată. ♦ tranz. A… … Dicționar Român